Apartamentul lui era unul foarte simplu. Primul lucru ce l-a simtit a fost mirosul. Un miros placut, usor, mirosul lui. Peretii erau de un albastru pal, iar prima camera din hol era bucataria. Una simpla, cu mobile veche, alba si o masa mica in mijloc. Pe pereti atarnau tablouri ce ilustrau diverse instrumente musicale si cateva poze cu familia lui. Un covoras lung, visiniu conducea catre dormitorul lui.

– Simte-te ca acasa.

– Deja ma simt ca acasa. Imi place aici. Are un aer foarte comun, si nu o zic intr-un sens rau. E tipul de apartament in care te simti bine pur si simplu. Sau cel putin, eu ma simt bine.

– Multumesc, scumpa mea.

I-a prins capul cu palmele si a sarutat-o parinteste pe frunte. Dupa care s-a dezbracat si dezcaltat si s-a dus spre frigider.

– Te rog du-te in dormitor si fa-te comoda. Asteapta-ma acolo.

Lolita si-a pus un zambet fermecator pe fata si dupa ce si-a dat jos paltonasul l-a rugat pe Andrei sa ii dea o vaza in care sa puna liliecii proaspat culesi.

– Nu am nici o vaza destul de mare, spuse el rusinat.

– Eh, nu e nici o problema. Nu ai vreun borcan?

– Acum serios, chiar vrei sa pui florile in borcan?

– Pai decat sa ma trezesc dimineata si sa le vad moarte, mai bine ma trezesc inconjurata de mirosul lor, si in plus, daca o sa dorm invaluita de aroma de liliac, probabil o sa dorm mai bine, nu crezi?

– Ba da… Ai dreptate. O sa aduc un borcan cu apa in dormitor. Asteapta-ma acolo.

Cu pasi marunti, Lolita s-a indreptat spre dormitorul lui Andrei , admirand toate pozele de pe peretii holului ce duceau catre acesta. Dormitorul era o camera mare, cu un pat imens in mijloc, un birou mic intr-o parte, cu peretii de un galben inchis, linistitor. La fel ca in bucatarie si in hol, peretii erau plini de poze. O anumita poza i-a atras atentia: era Andrei ce tinea in brate aproape de el o fata roscata, putin mai scunda decat el, care il saruta pe obraz. Pareau apropiati.

– Am adus vin si pahare, spuse Andrei intrand pe usa. Ma duc sa mai aduc si borcanul cu apa pentru flori si trebuie sa iti dau si surpriza ce o am pregatita pentru tine.

– Uh! Abia astept sa vad ce mi-ai luat. Pana te intorci, am sa torn vinul in pahare.

Nu a durat mai mult de doua minute si Andrei era inapoi in camera, tinand paharul de vin intr-o mana si o cutiuta de carton rosie, cu o fundita alba in cealalta mana.