Azi, impatimitii fotbalului vor uita de problemele de la servici pentru doua ore si se vor uita cum joaca nationala, cel putin asta era scenariul prin `98 sau 2000, cand lumea Hagi si compania reuseau sa scoata oamenii in strada.

Acum parca interesul nu mai e acelasi. Motive sunt o gramada. De cativa ani buni am uitat cum arata un Campionat European, de Mondiale nici nu mai vorbim. Am ajuns in stadiul in care nici San Marino sau Luxemburg nu se mai tem de noi.

In ultima vreme tot aud aceeasi piesa, parca-i pusa pe repeat : nu mai sunt echipe mici. A devenit un hit, cel putin baietii de la lot asculta piesa asta non stop. Poi daca noi le spunem aceste lucruri, ei de ce sa mai traga. Chiar daca bati Luxemburg cu 1-0 sau cu 7-0 tot 3 puncte reprezinta, nu ?

Eram obisnuiti sa surclasam nationale precum San Marino, Malta, Luxemburg sau Liechtenstein. Acum parca nu mai sunt atat de sigur de aceste victorii.

Ca sa o zic p-aia buna, cand juca “generatia de aur” era sarbatoare. Toata lumea stia cu o saptamana inainte ora, data, televiziunea si lotul care va face deplasarea. Acum, nici ca ne pasa.

Ne-am saturat sa-i vedem pe altii la televizor, sa cautam favorite in alte parti si sa incercam sa mimam fericirea si bucuria ca si cum ar fi jucat nationala noastra. Cred ca meritam si noi, ca suporteri o calificare.

P.S. Cum zicea Daniel Rus pe twitter : Daca pierde nationala promit ca 24 de ore imi schimb avatarul si-mi pun unul negru!

Poate vrei sa citesti si...