Histoire d'amour - Cap I - IV

Cu un ultim fum, il vede pe celalalt trotuar. Se preface ca nu il vede. El o zareste si trece neregulamentar. Alearga zambind unei masti venetiene inconjurate de valuri de par negru. Ajuns in fata ei, ii intinde mana, spre a face cunostiinta. Ea isi pune un zambet pe fata, se incurajeaza ca va fi bine, si intinde la randul ei mana :

- Andrei.

- Miss L. , admiratoarea ta secreta.

- Imi pare bine, domnisoara L.

- Si mie.

- Vrei sa mergem sa ne plimbam putin?

- Da…si dupa, ne oprim la o terasa, bem ceva.

- Desigur, domn’soara misterioasa. Totusi, care e numele tau?

- Lolita.

-Ah, frumos nume.

- Multumesc. Stii ce inseamna?

- In pare parte da, stiu. Totusi ,pentru tine ce inseamna?

- Pentru mine inseamna tot ce nu inseamna pentru ceilalti.

- Fii mai precisa, te rog.

- Bine. Ce iti inspira tie numele “ Lolita”?

- O copila, de regula minora, ce a avut de suferit de pe urma unui adult.

- Da, asta este conceptia generala. Insa eu, prin numele meu inteleg altceva. Un spirit vesnic tanar asociat unui corp de femeie capabil sa iubeasca la nesfarsit acelasi trup de barbat.

- Interesant…

-Multumesc.

Pierduti in povesti si filosofii despre nume, cer, flori, arta, parinti si muzica, nu au simtit vremea trecand. Ora 24 i-a prins pe o bancuta din parc. Dupa ore bune in care Lolita a refuzat sa isi dea jos masca vieneza, Andrei a venit cu o intelegere.

- Uite, daca iti dai jos masca, iti dau orice vrei tu.

-Chiar orice?

Semneaza condica :↓



Poate vrei sa citesti si...